ad

sâmbătă, 14 mai 2016

Generalitati

Acest blog, nu oferă servicii profesionale medicale de sanatate sau de orice alt fel. Informatiile pot fi folosite ca material de referinta si nu ca un sfat medical profesional. El nu înlocuiește consultatia sau vizita la medic.

  Despre stres.

 Stresul este un fenomen psihosocial complex , un ansamblu de reacții al organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici) constând în modificări morfo-funcționale, cel mai adesea endocrine.
  În cazul în care agentul stresor are o acțiune de durată vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluție stadială. 
 Din perspectiva psihologica, stresul este definit ca fiind “o relatie particulara intre persoana si mediu, in care persoana evalueaza mediul ca impunand solicitari care exced resursele proprii si ameninta starea sa de bine. 
 Dictionarul de psihologie sociala defineste termenul de stres psihic ca fiind o stare de tensiune, de incordare si de disconfort, determinata de agentii afectogeni, cu semnificatie negativa, de frustrarea sau deprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau de imposibilitatea rezolvarii unor probleme.
  Din perspectiva neurofiziologica, stresul poate fi considerat o constanta a existentei umane, din perioada prenatala si pana la sfarsitul vietii noastre. 
 Creierul este programat sa perceapa toate experientele, sa le catalogheze pe fiecare ca fiind negativa (periculoasa), neutra sau pozitiva si, apoi, sa reactioneze corespunzator.
  Exprimarea furiei, agresivitatea verbala sau fizica sunt cateva exemple ale reactiei de ”lupta”, in vreme ce izolarea sociala, vizionarea excesiva a televizorului, dependenta de substante sau de jocuri (de noroc, pe internet etc.) reprezinta cateva exemple de reactii de „fuga”.
  Ulterior, a fost descrisa si o a treia reactie, cea de „inghetare”, caracterizata prin lipsa reactiilor fizice sau psihice, sentimentul de neajutorare, de neputinta, simptome depresive. 
 Daca situatia nu se rezolva prin “lupta sau fugi”, individul ramane in continuare expus la agentii stresori, iar, cu timpul, apar tulburari emotionale, neliniste, solicitari mari fizice si psihice permanente care, in cele din urma, produc boli (cardiovasculare, endocrine, psihice, cancer etc.).

  Atunci cand suntem supusi solicitarilor externe, organismul secreta asa-numitii „hormoni de stres” pentru a le putea face fata cu succes.
  Problemele apar atunci cand aceste substante persista mai mult tip in sange (expunere prelungita la stres), pot aparea leziuni ale vaselor de sange, afectiuni ale rinichilor si chiar moarte, imbatranirea celulara este accelerata, iar imunitatea scade, astfel incat creste riscul aparitiei bolilor somatice sau psihice. 

 Factori de stres.

  Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente (situatii) externe sau interne, reale sau imaginare, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului.
  Exista o serie de factori de stres / potentiali factori stresori: 
 • boala fizica sau psihica,
  • abuz fizic, emotional sau sexual,
  • situatie financiara precara,
  • probleme la locul de munca,
  • familia,
  • prietenii – conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social,
  • propria persoana – lipsa de incredere, nemultumire fata de aspectul fizic, etc.
  Organismul uman scaneaza si evalueaza in permanenta mediul extern si intern si raspunde, in consecinta, acestor evaluari.
  Evenimentul sau situatia (real/imaginar, extern/intern) pot fi percepute ca fiind:
  • ceva neutru, lipsit de interes si irelevant pentru organism;
  • ceva pozitiv, benefic;
  • ceva negativ, amenintator sau periculos.
  Adaptarea la stres implica atat existenta unor resurse reale (intelectuale, emotionale, fizice, sociale etc.), dar, de cele mai multe ori, decurge din autoevaluarea propriilor resurse pentru a face fata evenimentelor evaluate ca fiind negative sau amenintatoare (evaluare secundara). 
 Nu de putine ori, exista o discrepanta intre resursele reale de raspuns si evaluarea acestor resurse (prezenta unor reale resurse care, insa, sunt evaluate de persoana in cauza ca fiind insuficiente), care genereaza de cele mai multe ori starea de stres.

  Reactii la stres

  Daca un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reactii la stres.
  1. Reactii fizice/fiziologice: dureri de inima, palpitatii; apetit alimentar scazut sau crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene; transpiratii excesive, ameteli, stare generala de rau; constipatii sau diaree (nemotivate medical); oboseala cronica;
  2. Reactii cognitive: blocaje ale gandirii; deficit de atentie; scaderea capacitatii de concentrare; dificultati in reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate redusa; diminuarea creativitatii.
  3. Reactii emotionale: iritabilitate crescuta, scaderea interesului pentru domenii care reprezentau inainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea interesului pentru prieteni; instabilitate emotionala; anxietate; tristete sau chiar depresie; reprimarea emotiilor; dificultati in angajarea in activitati distractive sau relaxante.
  4. Reactii comportamentale: performante scazute la locul de munca sau la scoala; fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburari de somn; un management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare excesiva pentru anumite activitati; comportamente agresive.
  Concluzia: importanta de retinut, este ca stresul (reactiile neplacute) are o dubla determinare: una din partea stimulului (a factorilor stresori), alta din partea individului care interpreteaza situatia (resurse personale, stil de gandire si interpretare).
 Acest lucru inseamna ca avem o mare influenta asupra propriilor stari de stres, atat in bine, cat si in rau. 

  Managementul stresului 

 Este abilitatea individului de a face faţă presiunilor de zi cu zi. Prin managementul stresului se urmăreşte iniţial identificarea cauzelor acestor presiuni şi apoi reechilibrarea şi reducerea reacţiei prelungite a corpului la factorii interni sau externi cauzatori de stres, prin aplicarea unor tehnici specifice:
  1. Identificarea si monitorizarea factorilor de stres 
 • identificarea factorilor de stres (cum ar fi, supraincarcarea muncii, lipsa de suport si comunicare, lipsa de resurse, probleme medicale, conflicte in familie etc.); 
 • anticiparea perioadelor de stres si realizarea unui plan de actiune pentru a face mai bine fata (de exemplu, in apropierea unor termene limita pentru finalizarea proiectelor la locul de munca, in preajma unui eveniment important in familie etc.).
  2. Constientizarea propriilor reactii la stres
  • identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului/ situatiei (precum anxietate, iritabilitate, discomfort, frustrare, deznadejde etc.);
  • identificarea reactiilor emotionale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) si de lunga durata (de exemplu, neajutorare, apatie) fata de eveniment/situatie;
  • identificarea reactiilor comportamentale, fiziologice si cognitive privind evenimentul (izolare, evitare, renuntare; dureri de stomac, dureri de cap, lipsa poftei de mancare, insomnii; randament scazut la scoala sau la munca, probleme de concentrare, tulburari de memorie, dificultati in rezolvarea de probleme, in luarea de decizii etc.)
  3. Dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al stresului
  • dezvoltarea asertivitatii;
  • dezvoltarea comunicarii pozitive cu ceilalti; 
  • identificarea si rezolvarea conflictelor, atunci cand apar;
  • invatarea metodelor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor;
  • imbunatatirea managementului timpului;
  • invatarea unor metode de relaxare.
  4. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat
  • solicitarea ajutorului direct si receptivitate fata de acesta;
  • dezvoltarea si mentinerea relatiilor sociale.
  5. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos
  • adoptarea unor comportamente alimentare sanatoase;
  • practicarea regulata a exercitiilor fizice;
  • practicarea unor exercitii de relaxare;
  • consum responsabil/moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul nervos;
  • cultivarea unor pasiuni, hobby-uri.
  6. Dezvoltarea increderii in propria persoana si acceptarea neconditionata
  • stabilirea unor scopuri si obiective realiste, „ce vreau eu de la viata asta?”;
  • stabilirea prioritatilor si a limitelor personale;
  • participarea la activitati care dezvolta increderea in sine. 
 Exemplificare:
 Stadial si progresiv, se procedeaza in felul urmator: 
 1. se identifica factorii de stres actuali sau potentiali; 
 2. se evalueaza resursele personale si caracteristicile generale de a evalua factorii de stres (convingeri centrale, ganduri automate);
 3. se identifica reactiile specifice (cum se comporta, se simte persoana);
 4. in functie de conditiile specifice identificate, se intervine pe rand sau in acelasi timp, la unul, la doua sau la toate cele trei aspecte. 
 - Evitati sa luati medicamente antistres mai ales fara a cere parerea unui specialist.
  Desi puteti folosi medicamente pentru a va elibera temporar de stres, acestea nu pot indeparta conditiile care au cauzat stres-ul in prima instanta. 

 Medicamentele pot determina dependenta si pot cauza mai mult stres, in loc sa-l indeparteze pe cel preexistent. Ar trebui administrate numai dupa sfatul medicului. 
  Remediile blânde din plante sunt ideale pentru restabilirea echilibrului emoțional și normalizarea stării de spirit atunci când ne confruntăm cu perioade de stres cronic.